Anique Dullens, director Vapro-OVP, a acordat un interviu site-ului euractiv.ro in legatura cu situatia FSE in Romania.

Rep: Ce parere aveti despre gestionarea fondurilor structurale in Romania, comparativ cu Olanda?
Anique Dullens: Este greu sa se faca o astfel de comparatie pentru ca Romania se intalneste pentru prima data cu fondurile structurale. Pot spune ca structura programelor este buna, pentru ca vizeaza domenii largi si variate de activitate. Atat ONG-urile cat si IMM-urile au posibilitatea de a accesa fonduri. Apoi, faptul ca exista organisme intermediare care tin legatura cu solicitantii, si ca exista o abordare regionala, sunt aspecte care ar trebui sa faciliteze accesul la fonduri. In general, modul cum au fost gandite programele este unul bun.

Rep: In Olanda, dar si in Romania, lucrati in cea mai mare parte pe Fondul Social European. Ce anume v-a atras atentia in derularea programului de Dezvoltare a Resurselor Umane in Romania ?
Anique Dullens: Spre exemplu, sistemul electronic de depunere a proiectelor a fost introdus in 2007, in Olanda, la fel si in Romania. In cazul vostru, pentru ca ati intrat in 2007 in UE, aveti acest avantaj, ca incepeti sa lucrati direct cu acest instrument. Pe de alta parte, ceea ce mi-a atras atentia in Romania este ca autoritatile de resort sunt destul de greu abordabile.
In Olanda, poti sa te adresezi foarte usor expertilor din cadrul Organismelor Intermediare. Sunt foarte usor abordabili, te ajuta cu informatii; desigur, nu te pot ajuta in orice situatie, dar se straduie.

Rep: Asadar, reprezentantii autoritatilor discuta cu solicitantii, cu consultantii? Pentru ca, in Romania, autoritatile de regula nu doresc sa discute direct cu consultantii.
A.D.: In Olanda este bine inteles faptul ca se doreste cheltuirea in mod eficient a fondurilor, iar aceasta se poate face prin colaborare intre partile implicate. In acelasi timp, autoritatile considera ca este datoria lor sa ajute beneficiarii, pentru ca acestia sa depuna proiecte bune din punct de vedere calitativ.
In Romania, impresia mea este ca reprezentantii autoritatilor nu sunt extrem de cooperanti, iar aceasta este o mare diferenta fata de ceea ce se intampla in Olanda, unde beneficiarii si consultantii au relatii foarte bune cu organismele intermediare, iar acestea din urma cu autoritatea de management. In acelasi timp, cred ca in Romania ar mai trebui investit in expertiza personalului ce gestioneaza fonduri structurale.

Rep: Personalul autoritatilor din Olanda este mai bine pregatit in acest domeniu?
A.D.: In acest moment, da, insa trebuie sa luati in considerare faptul ca exista o experienta de 15-20 de ani de lucru cu fondurile structurale, in organizatiile respective. Spre exemplu, grupul Vapro-OVP are peste 17 ani experienta in domeniul implementarii de proiecte finantate prin FSE.

Rep: Poate nu le este atat de frica sa discute cu oamenii, pentru ca la noi pare sa existe aceasta teama, ca ar putea furniza informatii confidentiale solicitantilor…
A.D.: Cred ca totul porneste de la documentele de baza. Daca exista instructiuni clare si ghiduri clare, iti poti instrui personalul, astfel incat sa poata furniza informatii clare ca raspuns la intrebarile adresate de solicitanti. In Romania, pentru POSDRU, sunt multe intrebari la care nu se primeste raspuns si asta deoarece oamenii care trebuie sa raspunda nu primesc la randul lor raspuns de la persoanele superioare in functie. Cred ca este o problema de sistem. Este important sa existe instructiuni si ghiduri clare care pot fi intelese si explicate beneficiarilor.
Perioada de evaluare: maximum 3 luni, iar autoritatile solicita, daca este necesar, completari celor care au depus proiecte

Rep: Exista aceasta regula, ca la Programul de Resurse Umane din Romania, sa nu ai voie sa mentionezi numele solicitantului? Pentru ca in Romania au fost respinse proiecte din acest motiv.
A.D.: Nu, nu exista. Dimpotriva, chiar trebuie mentionat numele solicitantului. Iar daca ai omis vreo informatie, ti se da sansa sa o completezi.

Rep: Autoritatile comunica cu solicitantii, in timpul procesulul de evaluare?
A.D.: Da, daca proiectul nu este complet, ti se adreseaza intrebari si poti aduce completari.

Rep: Cat de lunga este perioada de evaluare, in Olanda?
A.D.: Variaza, dar in orice caz, poate ajunge la maximum trei luni.
Rata de absorbtie, „foarte scazuta”

Rep: Cum s-au descurcat solicitantii din Olanda in perioada de programare anterioara, cu fondurile alocate pe 2000-2006?
A.D.: De fiecare data cand incepe un nou cadru financiar, sunt ceva probleme, fiindca se schimba regulile. Asadar, rata absorbtiei in primul an din noul cadru financiar este, in general, mai mica decat in ceilalti ani. Dar, chiar daca ar fi sa comparam absorbtia in Olanda de la inceputul cadrului financiar anterior (2000-2006), cu primii ani ai cadrului financiar 2007-2013 in Romania, trebuie sa spun ca in Olanda rata de succes a proiectelor a fost mult mai buna, la fel si rata de absorbtie. In ceea ce priveste cadrul financiar actual, pentru programul finantat prin Fondul Social European, in primii ani (2007, 2008 si 2009) rata de succes a proiectelor a fost, in medie, de 46% in Olanda.

Rep: Cum se calculeaza in mod corect rata de absorbtie?
A.D.: Se iau in calcul numai sumele rambursate, in urma efectuarii cheltuielilor, nu si platile efectuate in avans.

Rep: In acest caz, rata de absorbtie pentru programul Dezvoltarea Resurselor Umane, in Romania, este de 1%, pentru perioada 2007 (2 milioane de euro plati rambursate, comparativ cu 260 de milioane euro, sume alocate)
A.D.: Este foarte scazuta. Chiar si comparativ cu ratele de absorbtie ale statelor membre care au intrat mai tarziu in UE, in momentul respectiv, adica in primii doi ani dupa aderarea acestora, 2004-2006. Statisticile arata ca gradul de absorbtie a fondurilor europene dupa primul an de la aderearea Romaniei la Uniunea Europeana s-a situat la circa jumatate fata de nivelul inregistrat de tari precum Cehia, Polonia, Ungaria si Slovacia.
In Olanda, foarte putine proiecte esueaza

Rep: Din totalul proiectelor contractate, cate nu au fost finalizate, pe acest program, in Olanda?
A.D.: Foarte putine. O mica parte nu sunt realizate integral, spre exemplu nu se finalizeaza 20-30% din proiectul initial. Deci se poate ca pentru unele proiecte rata de realizare sa fi fost de 75-80% la finalul perioadei de programare (2006, de exemplu), dar sa esueze complet nu s-a intamplat.

Rep: Asadar nu exista un criteriu potrivit caruia daca proiectul nu este realizat intr-o anumita perioada, acesta este reziliat si banii primiti trebuie inapoiati?
A.D.: Nu. Trebuie sa demonstrezi ca ai facut anumite progrese si daca au existat anumite circumstante care te-au impiedicat sa mergi mai departe trebuie sa informezi la timp Autoritatea de Management si in functie de ceea ce estimezi ca se va intampla in urmatorul an este posibil ca banii sa fie realocati catre alte proiecte.
Dar nu exista penalizari pentru ca nu ai cheltuit banii intr-o anumita perioada de timp. Desigur, trebuie sa demonstrezi ca au fost facute progrese si trebuie sa explici de ce nu s-a realizat integral ce era planificat dar nu este reziliat proiectul.
Birocratia din Romania, de 3 ori mai mare decat in Olanda

Rep: Cat de stufoasa vi se pare documentatia care trebuie pregatita, in Romania?
A.D.: In calitate de consultant la firma VAPRO OVP pentru proiectele finantate din FSE in care suntem parteneri, am inceput sa pregatim documentatia de rambursare a cheltuielilor si am constatat ca aceasta este de 3 ori mai voluminoasa decat in Olanda. A trebuit sa facem copii la fiecare hartie, sa le semnam, sa le stampilam, apoi fiecare hartie sa fie semnata si stampilata de alta persoana si asa mai departe.

Rep: Cat de complicata vi se pare verificarea cheltuielilor?
A.D.: Si in Olanda se fac verificari, dar nu trebuie sa verificam de fiecare data daca s-au efectuat cheltuielile in mod corect. Pentru ca, odata ce ai stabilit ca sistemul functioneaza, platile pot fi efectuate. Este deci o diferenta de abordare, iar in Romania se incarca destul de mult beneficiarii cu detalii care nu sunt neaparat importante.
In Olanda, pentru cadrul financiar 2000-2006, controalele efectuate pe parcursul proiectului erau realizate de experti independenti iar Autoritatea de management se baza pe acesti experti. Daca Autoritatea ar fi reverificat si ea toate documentele, aceasta insemna deja o munca dubla. Ar trebui sa avem si in Romania experti independenti instruiti, pentru ca acestia sa invete regulile si sa poate face aceste controale.
Un sistem care este bazat pe multa birocratie creaza probleme atat beneficiarilor, dar si autoritatilor de management si organismelor intermediare, pentru ca problemele unora devin si ale altora.
Daca, spre exemplu, in procesul de comunicare intre partile mai sus mentionate apare o problema, aceasta trebuie verificata, trebuie dovedita, apoi se intoarce la alta institutie, care si ea trebuie sa verifice si asa mai departe. Si in acest fel, rezolvarea unei singure chestiuni implica o multime de persoane.
Proiectele strategice au un risc mare de nefinalizare

Rep: Ce credeti despre beneficiarii de proiecte din Romania? Cum se descurca acestia?
A.D.: Exista un semn de intrebare in privinta proiectelor mari. Vedem cum se castiga proiecte de dimensiuni mari, de milioane de euro, si nu poti sa nu te intrebi cat de bine vor putea fi implementate. Este foarte important ca managementul de proiect sa fie o cheltuiala eligibila si sa poata fi efectuat de firme de consultanta specializate, deoarece beneficiarii au nevoie de expertiza pentru ca proiectul sa fie implementat corect. Astfel, rata de succes si de absorbtie vor creste cu siguranta.

Rep: Credeti va vor aparea probleme la aceste proiecte- numite strategice?
A.D.: Am reflectat la aceasta problema. Atunci cand esti incepator in utilizarea fondurilor structurale, cum este Romania, poate ar fi mai intelept sa faci pana la capat un „ciclu integral” (selectie, contractare, implementare, plati) cu proiecte mai mici sau mai putine, pentru a castiga experienta, si apoi sa incepi altele, mai mari. Intotdeauna primele runde de proiecte au cea mai mica rata de absorbtie, pentru ca toata lumea trebuie sa se obisnuiasca cu sistemul, sa invete regulile.
Daca ai de la bun inceput cateva proiecte care se deruleaza in paralel, de milioane de euro, riscul ca acestea sa nu se finalizeze este mai mare. Sigur ca este mai tentant, deoarece sunt multi bani disponibili, dar si riscul este mai mare.

Rep: Au existat in Olanda contestatii, controverse in jurul alocarii fondurilor, a procedurilor?
A.D.: Nu am avut, au fost bani suficienti, dar sistemul este putin diferit, cand se lanseaza o cerere de proiecte se pune la dispozitie intreg bugetul alocat pentru anul respectiv. S-a intamplat o singura data ca, de pe o zi pe alta, sa fie inchisa o linie de finantare pentru ca banii s-au epuizat si a fost o mare surpriza pentru toata lumea, deoarece beneficiarii nu mai aveau acces la finantare si nu au fost preveniti din timp. In acest moment, exista destul buget disponibil alocat Olandei prin FSE.
Dar, este adevarat ca finantarea publica ajunge la maximum 40% in Olanda (fata de maximum 98%, in Romania), ceea ce face ca aceste fonduri sa atraga mai putin beneficiari, mai ales daca ne gandim si la procedurile administrative impuse pentru a avea acces la fonduri.

Anique Dullens – scurta biografie
• Incepand din iulie 2008, Anique Dullens lucreaza in consultanta, la grupul olandez Vapro-OVP, care este Organism Intermediar in cadrul programului finantat de UE prin Fondul Social European, in domeniul industrial. Anique Dullens este manager, responsabila cu coordonarea de proiecte sectoriale, proiecte de evaluare, implementarea procedurilor administrative.
• In perioada 2000-2008 a lucrat in cadrul PriceWaterhouseCoopers, responsabila cu auditarea proiectelor in domeniul granturilor si altor masuri de sprijin.
A fost trainer in Romania, pentru autoritatile publice, in procesul de pregatire pentru Fondul Social European; auditor pentru Ministerul Muncii olandez, pe probleme legate de Fondul Social European; auditor in cadrul Comisiei Europene pe Fondul Social European, in Belgia, Franta si Austria; consilier si auditor pe numeroase alte proiecte in Olanda; expert in scheme de subventii si granturi la nivel national si european.
• A absolvit Universitatea din Amsterdam, in 1998, pe un nivel de masterat.

Sursa: www.euractiv.ro